Drumurile stravechi si cele de azi, spre si dinspre satele podenarilor

 

Pentru locuitorii comunei Podeni cat si pentru strainii care vor sa calatoreasca spre Podeni, exista drumuri de legatura,  catre si dinspre toate punctele cardinale.

         Astfel, legatura cu Drobeta Turnu Severin se poate face pe Valea Bahnei (prin satele Bahna, Ilovita) pana la soseaua nationala Timisoara-Bucuresti, apoi de-a lungul Dunarii, prin Gura Vaii, traseu de circa 40 de kilometri; sau prin satele Ciresu, Bunaica (comuna Ciresu), peste culmea impadurita a Matoratului, prin satele Jidostita , Breznita si Magheru (comuna Breznita), traseu de 36 kilometri, ambele asfaltate doar partial dar trecand prin plaiuri la fel de pitoresti in toate anotimpurile.

         Spre Baile Herculane, daca se evita ruta ocolitoare la soseaua nationala, e obligatorie traversarea Muntilor Mehedinti, care se poate realiza din satul Podeni fie pe traseul Curmatura, Nicolovat, Pietrele Vanate, Marginea , Fantana Paharnicului, Seaua Padinii, Valea Cernii (coborarea in preajma Hotelului Roman), sau prin Dealu, Bolovanu, Elca, Gradesnita, Babele, Ciucioare, Sulita, Lunca Stiubeiului, Fantana Jelarau, Crucea Alba, Coveele (cu sosirea la Hotelul Cerna). Intre Sulita (loc situat chiar pe culmea muntelui, pe unde trecea vechea granita cu Imperiul Austro-Ungar) si Fantana Jelarau, se poate utiliza si o varianta usor ocolitoare, spre sud, prin Poiana cu cabana Jelarau. Daca de-a lungul crestei muntelui se poate circula si cu mijloacele auto pe un drum forestier, coborarile spre Baile Herculane se fac doar pe poteci de picioare, cu exceptia unei traversari din extrema sudica a hotarului comunei, tot pe un drum forestier, care se desprinde din Valea Bahnei pe ogasul Topolovei pana la culmea numita Poiana Boului, de unde coboara , pe un defileu destul de abrupt, pana in localitatea Toplet, langa o veche si cunoscuta pastravarie.

         Gornentenii utilizeaza un traseu propriu, traversand muntele pe o poteca la fel de straveche, prin locurile numite Rotata, Balta Cerbului, coborand in Valea Cernii, la punctul numit "7 Izvoare". Ei pot utiliza o varianta si mai nordica, comuna cu a satenilor din Costesti, Prejnea, coborand pe la Moara Dracilor (e acolo chiar o moara arhaica, la baza unei minicascade), Gaura Fetii (toponim stravechi, popular, referindu-se la o mica pestera din preajma Morii Dracilor), pana in poiana de la "Kilometrul 14", de pe Valea Cernii.

         Pe aceste poteci montane, adesea sapate in stancile calcaroase, furisandu-se pe sub cetina brazilor sau prin codri de fagi seculari, cu locuri de popas in preajma unor fantani cu apa rece ca gheata, au circulat, chiar si inaintea Primului Razboi Mondial, ciobanii cu turmele lor, haiduci prigoniti de potere dar mai ales munteni din satele invecinate care faceau comert clandestin cu fratii lor din Banat. Cu circa 200 de metri mai sus de Fantana Jelarau, la marginea potecii ce urca pe asa-zisul "Zgau" (defileu printre versantii muntilor), pe un bolovan masiv de calcar, se distinge inca destul de clar o inscriptionare a unui nume si a unei date din iunie 1866, considerata de batranii de alta data ca apartinand lui Voda Cuza, care ar fi trecut pe atunci muntii catre sau dinspre Baile Herculane.

          Legatura cu Balta si satele acestei comune se face atat din Podeni, prin Malarisca, Curecea, Ponoral, cat si din Gornenti, prin Costesti si Prejnea, fiecare varianta nedepasind 7-8 kilometri fata de centrul Podenilor. Deosebit de interesante si semnificative sunt toponimele din aceasta zona de munte, in majoritate de origine slavona, onomastica, de asemenea particularitatile limbajului (lexic, pronuntii), acestea putnd constitui obiectul unui studiu special.